Viitorul - Locuința pasivă
Poate ați mai auzit până acum de conceptul de locuință pasivă, iar dacă nu, atunci ați ajuns unde trebuie. Deși acest curent, care redefinește modul în care privim construcția unei locuințe, nu este unul nou apărut, abia acum începe să devină cunoscut și publicului român. Un lucru benefic, având în vedere că privește o problemă de mare însemnătate pentru România: reducerea consumului de energie.
Adoptarea unui astfel de concept de construire și renovare a locuințelor devine și mai importantă în contextul resurselor limitate care ne stau la dispoziție cât și a numeroaselor probleme cauzate mediului și sănătății noastre prin obținerea și prelucrarea acestora.
Ce este o locuință pasivă ?
O locuință pasivă poate fi chiar a ta! Asta însă numai dacă îndeplinește anumite standarde de eficiență energetică, care îi conferă un grad de autonomie din acest punct de vedere. Cu alte cuvinte, o locuință pasivă reprezintă o locuință care pierde foarte puțină energie în comparație cu cele obișnuite, și care prin metode ingenioase reușește să își atingă un prag foarte mic de energie necesară pentru asigurarea confortului termic și necesarului de uz casnic.
Totodată locuințele pasive urmăresc pe cat de mult posibil reducerea efectelor negative asupra mediului care rezultă automat prin construcția unui nou imobil, materialele și modul de construcție al acestora fiind pe cat posibil de sustenabile. Sună bine? Așa zicem și noi.
Standardele care definesc o astfel de locuință au fost validate pentru prima dată în 1996 reușindu-se la momentul acela, prin proiectarea primei case pasive în Darmstadt (Figura 1), Germania să se scadă necesarul de încălzire cu 90% , cel de energie electrică cu 30% și consumul suplimentar de gaze cu 15% în comparație cu cel al locuințelor standard de la acea vreme. Cerințele care definesc o astfel de locuință rămân destul de severe.
Conform Institutului Passivhaus din Darmstadt pentru a avea o astfel de locuință:
Cererea anuală de încălzire și răcire a spațiului nu trebuie să depășească 15 kWh pe metru pătrat locuibil sau o sarcină maximă de 10 W pe metru pătrat.
Consumul de energie primară totală care trebuie utilizată pentru toate aplicațiile interne (încălzire, apă caldă, electrocasnice și electricitate internă) nu trebuie să depășească 120 kWh pe metru pătrat de suprafață tratată pe an.
O casă pasivă trebuie să fie etanșă, fiind permis un maxim de 0,6 schimbări de aer(la o presiune de 50 Pascal).
Confortul termic trebuie să fie constant în toate perioadele anului, temperatura neavând voie să depășească 25oC sau să scadă sub în mai mult de 10% din orele dintr-un an.
Aceste standarde pot fi obținute doar prin aplicarea celor 5 principii de bază ale unei case pasive:
termoizolație eficientă,
ferestre eficiente energetic,
eliminarea punților termice,
etanșeitatea anvelopei
un sistem de ventilaţie cu recuperare de căldură.
Din nefericire, în România casele care îndeplinesc aceste criterii pot fi numărate pe degete, cele mai multe case de acest gen regăsindu-se în Germania sau Austria. La momentul actual, locuințele actuale din România au consumuri de energie de până la 90%
Așadar, de ce să alegi o locuință pasivă?
Eficineță energetică
Acest aspect este definitoriu pentru o locuință pasivă. Aceasta își propune asigurarea necesarului de energie fără pierderi foarte mari. Pentru a realiza asta, o locuință de acest gen se bazează pe principii de arhitectura bioclimatică care implică o izolație termică foarte bună ce nu permite scurgeri masive de energie, cum se întâmplă de altfel în locuințele standard. Folosindu-se mai departe de sisteme pasive solare de încălzire, sisteme de ventilație eficiente, tehnologii avansate pentru ferestre și alte inovații, locuințele pasive devin astfel superioare celor obișnuite, asigurând un mediu de trai calitativ cu un consum mai mic de energie și costuri reduse.
Confort sporit
Reducerea consumului de energie nu înseamnă nici de cum un confort scăzut, ci din contră. O astfel de locuință își propune atingerea temperaturii perfecte pe durata întregului an cu minimul de energie necesar. Dacă în momentul de față suntem nevoiți să renunțăm la aerul condiționat vara sau să reducem temperatura caloriferelor pe timpul iernii pentru a diminua costurile, situația ar fi cu totul alta dacă am locui într-o locuință pasivă, care cu ajutorul unor sisteme inteligente de climatizare, ar putea regla temperatura în funcție de nevoile fiecărui anotimp. Totodată diferențele de temperatură între camere devin inexistente.Mai mult de atât o astfel de locuință vine la pachet cu un sistem de ventilație care asigură constant un aer proaspăt, mai curat.
Avantaj financiar
Deși construcția unei astfel de clădiri presupune o investiție mai mare în comparație cu cea a unei clădiri obișnuite, ulterior se dovedește extrem de avantajoasă prin economisirea de aproximativ 90 % a costurilor pentru utilități : apă, energie electrică, gaze etc. Amortizarea investiției variază la fiecare locuință în parte în funcție de costul materialelor și tehnologiilor folosite, însă în medie este apreciat ca acest lucru să se întâmple în primul ciclu de viață al acesteia (aproximativ primii 10 ani). Aceasta reprezintă o rată de amortizare a investiției foarte avantajoasă raportat la un ciclu întreg de viață de 50 de ani.
Sustenabilitate
Reducerea consumului de energie nu este un lucru benefic doar pentru buzunarul fiecăruia dintre noi ci și pentru mediu. Prin reducerea consumului, reușim astfel să diminuăm și efectele pe care producerea de electricitate sau obținerea gazelor asupra mediului, scăzând cererea pentru cele doua materii prime. Totodată locuințele pasive propun ca soluție materii a căror producție are un impact minim asupra mediului înconjurător, limitând folosirea materialelor precum betonul, aluminiul etc, a căror producție implică un consum foarte mare de materii prime și energie. Pentru construcția unei astfel de case primează de exemplu lemnul, sau materialele reciclate.
În concluzie, având în vedere avantajele incontestabile ale acestui tip de locuință, și ținând cont de cerințele și directivele europene cu privire la eficientizarea consumului de energie în clădiri, standardul Passive House se dovedește a fi o soluție din ce în ce mai fezabila atât tehnic, cât și economic pentru viitoarele construcții din țara noastră.
În dezvoltarea prototipului Over4 cu care vom participa în iulie 2019 la competiția Solar Decathlon Europe 2019, respectăm cele 5 principii de proiectare și ne propunem să îndeplinim toate cerințele standardului Passive House, deși casa va fi una modulară și transportabilă. Vom reuși asta? Vă invităm să vă alăturați poveștii noastre.
Sabie, D.D. & Gabriel, G.A., CASE PASIVE - Clădiri eficiente și sustenabile. RJBS.
Passivhaus Institut, About Passive House - What is a Passive House. https://passiv.de/en/02_informations/01_whatisapassivehouse/01_whatisapassivehouse.htm.
Passivhaus Institut, Passive House Requirements.
https://passiv.de/en/02_informations/02_passive-house-requirements/02_passive-house-requirements.htm