• Echipa Over4

inUTIL 2.0

Săptămâna trecută, prin personajul nostru Andrei, am dat un scenariu banal, unul din multele posibile. Poate ne mai putem folosi încă de scuza cum că investițiile de tipul ăsta (în electrocasnice cu consum redus, sisteme de monitorizare, capete de duș economice etc etc) par greoaie, oarecum neatractive și aparent ridicole. Cam multe cerințe ca să trăiești ”bine”. La 20 de ani când te muți în sfârșit de acasă, nu cred că te gândești tocmai la treburile astea, iar mai târziu, tocmai pentru că nu prea le-ai dat atenție și nu știi mare lucru despre fenomenul ”economie la energie”, preferi să îți continui viața cum știi. Mi se pare corect; nimeni nu are dreptul să îți impună ceva. Ajungem poate și în punctul în care suntem relativ nevoiți ca măcar să aruncăm o privire peste ele, poate poate reținem ceva. Oricum, informațiile astea sunt prin multe locuri, deci când vrei, nu e greu să le găsești.

Dar săptămâna asta vreau să vorbim un pic, pe același tipar, despre ceva de care depindem noi toți, cei care ne petrecem timpul într-un spațiu închis, pentru cam..90% din zi.


And the story goes..


Ultimul lucru pe care ar vrea oricine să-l facă vinerea la ora 4 e să stea la o ședință care ține deja de două ore. ”Oamenii ăștia chiar nu se gândesc la altceva decât planuri și strategii și ce merge prost? Dacă voiam să fumez o țigară ce făceam? Ceream voie la toaletă ca în liceu?” Telefonul, cel de lângă laptop-ul deschis cu aproape toate documentele existente, începe să bâzâie. Uite ceva simpatic. Soția lui tocmai i-a trimis o poză cu ea și Ema, fetița lor de aproape 2 ani, din parc. I-a scris că abia așteaptă să îl vadă amândouă diseară.


S-a oprit un pic din a mai asculta ce se spunea în jurul lui. Nu poți să fii oricum mereu atent . A început să se gândească la cum, cu un an în urmă, nu credea că ar ajunge aici, așa. Și nu e vorba despre job, oraș, soție, nici măcar despre copil. Toate astea au rămas constante.

Amândoi, Andrei și Laura, știau cât de important e aerul într-o casă dar, dat fiind faptul că niciunul n-a avut idee cum e să stai ”între patru pereți” până au ajuns la școală. Deci nu cunoșteau mediul prea bine din perspectiva unui copil. Ei nu aveau așa amintiri. Când voiau să ia aer, ieșeau pur și simplu afară, se jucau, plimbau, distrau..Camera lor era doar loc de dormit și eventual niște teme.





După ce s-au căsătorit, prima mutare a fost..la propriu. Și unde altundeva să te bucuri mai tare cafeaua de duminică dimineața, dacă nu într-una din suburbiile special gândite family-friendly? Și de altfel, odată ce depășești problema transportului, să locuiești într-o casă sună numai de bine.


Se pare totuși că cea mai mare parte din cartierele suburbiilor, din Europa, nu sunt renovate și deci, pot provoca probleme de sănătate. În casele nerenovate, locatarilor le este constant afectată sănătatea, din cauza umidității, lipsei de lumina naturală, supraîncălzirii sau frigului. Sună destul de ironic, în așa o combinație, dar se leagă între ele foarte ușor.


Până ca Ema să intre în plan, ritmul mergea destul de constant și fără întreruperi. Doamna Cati, menajera ce venea în fiecare miercuri, ținea totul în ordine, ei mergeau la serviciu, relativ constant amândoi -Laura nu avea neapărat program fix, pentru că lucra de acasă cel mai des, deci trebuia doar să își termine treburile-, ieșeau în oraș, făceau city-break-uri și așa mai departe. Și nu e ca și când de un an și opt luni încoace viața lor s-a dizolvat; doar s-a rearanjat..un pic mai mult.


Cât de mult sau puțin am știi despre ce se întâmplă cu un ”părinte novice”, un lucru e sigur: cel mai mult au de câștigat de urma lor, în general, supermarket-urile sau lanțurile de magazine. Imaginați-vă cum e ca, în fiecare noapte odată la câteva ore, copilul să se trezească, să aibe nevoie de mâncare, să plângă și țipe pentru ce se simte a fi o eternitate. Normal că a doua zi dimineața când îl vezi cum doarme îți vine să-l iubești și mai tare, dar cumva, pentru câteva minute ai uitat asta azi-noapte. Deci noii părinții sunt unii din oamenii cei mai tare depravați de somn. Așadar, când unul din ei intră în magazin cu trei cafele deja băute, abia mai ținându-și ochii deschiși și căutând lapte, scutece și mâncare pentru bebeluși, e foarte posibil să mai agațe ceva de la raionul cu reduceri; și la fel de posibil ca mare parte din mâncarea cumpărată compulsiv sau din reflex, să nu mai apuce să ajungă pe masă..


Oricum, în toată agitația și haosul pe care le aduce un copil, de multe ori nu prea mai e timp să te gândești la toate. Da, doamna Cati era un ajutor imens și de fiecare dată când pleca, îți era drag să stai în casă, dar metodele ei nu erau nici cele mai prietenoase, ecologic vorbind. Era curat, dezinfectat, dar cu un parfum de cabinet dentar câteodată; asta pe fondul unei ușoare umezeli cauzate de izolația ce s-a tot distrus de-a lungul timpului - cum se întâmplă.

Deci cu tot ajutorul din lume, în cele mai multe zile când Ema era în excursie la bunici, tot ce mai erau părinții ei în stare să facă era să mănânce și să adoarmă la un film; neintenționat. Făceau asta destul de des oricum.


So what happened?


Sunt multe bucăți care individual și scoase din ritm nu au mare importanță, însă nu așa funcționează lucrurile. Dacă am paria acum pe un număr aproximativ de motive care au ”ajutat-o” pe Ema să facă astm, câte ați ”licita”? 1? 3? Niciunul? În principiu sunt 4 pe care le-am trecut aici; dar nu vă gândiți că doar de la televizoarele deschise s-a întâmplat asta. Doar au contribuit. Există în general factori majori și ceilalți, ”adjuvanți”, care favorizează prima categorie. Deci pe fondul aerului umed și închis, combinat cu niște chimicale sanitare, emisii de diverse naturi și lipsa aerisirii zilnice din varii motive, ajungem la un exemplu potrivit de ”Așa nu”, în ceea ce privește calitatea climatului.


Partea bună e că efectele -ca astmul- se pot trata, rezolva, Și ce faci cu cauzele? Le lași ca la ele acasă? Dacă nu sunt eliminate ambele extremități, degeaba o faci; oarecum.

Calitatea aerului și cantitatea de lumină pe care le primim țin la fel de tare de #EconomieLaEnergie, pentru că ideea sfaturilor de care v-am povestit sau nu încă, nu e să ne restricționăm libertățile sau să eradicăm lenea. Ci să trăim mai sănătos, mai plăcut. Știți cum se zice, ”When you’re smiling, the whole world smiles with you”


Nu e prea greu să deschizi 2 ferestre 10 minute dimineața și seara. Sau nu neapărat atât, că-i destul de frig afară acum; 5 minute de mai multe ori e și mai bine!

Ce te oprește să închizi laptop-ul sau televizorul, când știi că oricum o să adormi?

Cât durează oare să tragi draperiile din camere? Nici măcar un minut.

Sau să muți o masă lângă geam câteva ore dacă lucrezi la ea?


Sau să faci o plimbare de 10 minute?


Etc.

Etc.

Etc.

Da-ți și voi exemple.

( Dacă nu aveți destulă inspirație, dar destul chef da, uitați-vă peste ce propune campania ”The Indoor Generation” :) )


ilustratie cover: Bella Popescu

text: Daniela Vocheci




74 views

Recent Posts

See All

inUTIL 4.0

(Laura și Andrei, în autobuz spre școala nepoatei lor) -Ești sigur că nu trebuia să îi mai luăm Elei ceva de îmbrăcat? Poate se face frig dacă o luăm pe jos înapoi și nu vreau să răcească. -Nu cred. O

  • Facebook Social Icon
  • LinkedIn Social Icon
  • Instagram
  • YouTube